Skip to main content

Starea de sănătate

7 aprilie, 2021

Starea de sănătate depinde atât de factorii personali, cât și de cei de mediu. Cheia pentru o stare de sănătate bună diferă de la individ la individ. Unii aleg o schimbare a dietei cu sau fără activitate fizică, alții își intesifică activitatea fizică, unii aleg un pahar de vin seara, etc.

Indiferent de calea aleasă avem o singură direcție: PREVENȚIA.

Corpul nostru este compus din peste 100 de trilioane de celule care muncesc pentru noi. Ele ne asigură starea de sănătate adecvată. În momentul în care celulele sunt afectate ele intră pe avarie. Semnalele pe care le transmit sunt sesizabile, cu condiția să fim conectați la noi și să le recunoaștem. Acționând la timp putem restabilii starea de bine din organism. Pentru aceasta este bine să vizităm medicul de familie cel puțin o dată pe an pentru o evaluare generală a stării de sănătate. Medicul de familie poate să vă recomande anumite analize de sânge, investigații medicale pentru a vă putea oferi un tablou complex al strării de sănătate.

Dezvoltarea unei relații de încredere, de cunoaștere cu medicul de familie este cheia către PREVENȚIE.

Spuneam mai sus că deteriorarea stării de sănătate ne dă unele semnale. În funcție de afecțiune acută sau cronică acestea sunt sau nu simțite.

Citește despre afectiuni pentru a vedea în ce constau diferențele.

Afecțiunile acute sunt cele mai agresive, cu simptomatologie imediată. Reacția în cazul acestora trebuie să fie promptă, fie că e vorba de tine sau de un membru al familiei.

Familiarizează-te cu starea de sănătate a familiei tale.

Modul în care se manifestă o anumită afecțiune diferă de la o persoană la alta, diferă de la o vârstă la alta.

Sunt 3 indicatori majori pe care să îi urmărim permanent în ceea ce privește starea de sănătate.

Temperatura are valori variabile pentru adulți și pentru copii. De asemenea reacția corpului la temperatură poate fi diferită. În primul rând ar fi bine să știți care este temperatura normală a voastră. Pentru a cunoaște temperatura voastră normală, măsurați-o în același moment al zilei, timp de câteva zile. Febra reprezintă modalitate prin care organismul nostru ne semnalează că ceva nu funcționează în parametri normali.

Puls. Frecvența normală a pulsului în cazul unui adult este între 70-72 bătăi per minut. Persoanele cu condiție fizică bună au un puls mai mic 50-60 bătăi per minut. Variația pulsului poate arată starea noastră emoțională și fizică. Frecvența pulsului la copii este mai mare decât a adulților și depinde de vârstă. E bine să îți cunoști valoare normală a pulsului, de aceea monitorizeaz-o de mai multe ori pe lună, în contexte diferite.

Pupilele. Dilatația sau constricția pupilelor pot fi semnele unor afecțiuni medicale serioase.

Simptomatologie generală.

Sunt simptome pe care noi le-am experimentat de alungul vieții. Aceste simptome pot indica sau nu o afecțiune gravă. De aceea este important să îi transmitem medicului toate simptomele cu grad de intensitate și frecvență.

Simptomele semnalează că ceva nu funcționează în ordine în organismul nostru.

Febra. Apare cel mai frecvent odată cu prezența unei infecții. Subfebrilitatea se manifestă de regulă prin frisoane. (vezi articolul despre febră). Febra poate indica mai multe afecțiuni!

Greața este resimțită la nivelul stomacului. Poate fi însoțită de stare de vomă. Cauzele sunt multiple. Cele mai frecvente fiind datorate mâncatului sau băutului excesiv, mâncare alterată, reacție la medicamente, etc.

Durerile de cap au cauze multiple, de la infecții, emoționale, tensiune arterială, etc

Dacă simptomatologie apare brusc, este multiplă, cel mai bine este să contactați de urgență medicul de familie sau serviciul de ambulanță.

Simptomatologia de alarmă

Dacă în cazul simptomatologiei generale, lucrurile pot fi mai relaxate și tratate acasă, în acest caz se impune apelarea serviciilor de urgență.

Simptomatologia de alarmă apare brusc și este periculoasă. Reacția calmă și echilibrată a aparținătorului este foarte importantă. El poate descrie în amănunt ceea ce s-a întâmplat, astfel poate fi de un real ajutor medicilor.

Simptome de alarmă
  • Convulsiile. Apar de regulă în două cazuri, dar trebuie menționate medicului curant.
  • Creșterea rapidă a temperaturii peste 40°C
  • Datorate crizelor epileptice
  • Durerile de cap violente apar brusc și sunt însoțite de vomă, greață sau tulburări de vedere. Pot indica: AVC, encefalită, meningită.
  • Pierderea cunoștinței în mod brusc poate semnala AVC sau infarct.
  • Dureri puternice în piept poate indica atac cardiac.
  • Pierderea vederii la un ochi instalată brusc poate semnala AVC.
  • Dispariția bruscă a sensibilității și mobilității poate semnala un AVC sau tumoră cerebrală.
  • Dispneea sau senzația de sufocare poate semnala instarea unei crize de astm, reacție alergică, insuficiență cardiacă.
  • Sânge în urină sau scaun poate indica existența unei afecțiuni grave.

Orice precizare suplimentară oferită cadrelor medicale le va ajuta să stabilească gravitatea cazului și să acționeze în această direcție.

Să reținem că PREVENȚIA prin vizita regulată la medicul de familie, un stil de viață echilibrat ne poate îndepărta de situații de alarmă.

dr dan staicu